A sucità muderna è strittamenti ligàta â elittricità. Pi uttèniriinirgìa elèttrica, l'èssiri umani ùsanu vari formi di enirgìa, comu carburanti fossili, idroenergìa, eolica, enirgìa sulari, enirgìa chìmica e enirgìa nucliari, cummirtennu chista enirgìa nta enirgìa elèttrica pi èssiri usata. Ntra chisti, li dispusitivi ca ponnu cunvèrtiri direttamenti l'enirgìa prudutta dî riazzioni chìmichi nta enirgìa elèttrica sunnu chiamati funti di putenza chìmica (cumunimenti chiamati batterii).

Lu sviluppu dî funti di putenza chìmica risali ô XVIII sèculu. Ntô 1786, lu biòlugu talianu Garvani ossirvau pâ prima vota la cuntrazziuni dî musculi dî jammi dâ rana duranti nu spirimentu di dissizziuni dâ rana e lu chiamò biuelittricità. Succissivamenti, ntô 1800, n'àutru scinziatu talianu, Volta, basànnusi supra li ricerchi di Garvani, prupunìu na nova tiurìa: iddu crirìa ca lu strincimentu dî jammi dâ rana fussi causatu dâ currenti ginirata dû cuntattu di mitalli diversi Basannusi ncapu a sta ipòtisi, Volta ammucciau fogghi di zincu e ramu 'n manera altirnata e li siparau cu peḍḍi ammugghiati nta acqua salata, criannu accussì la prima vera funti di putenza chimica dû munnu, lu famosu munzeḍḍu vultàicu, comu mustratu ntâ Figura 1-3. Ntô 1836, lu mminturi ngrisi Daniel migghiurau lu pruggettu di Volta e sviluppau la battirìa Daniell cchiù pràtica. Di tannu, la tecnuluggìa dî batterii trasìu nta nu pirìudu di rapidu sviluppu, cu na seri di novi batterii comu li batterii a chiummu-àcitu, li batterii a zincu-manganesu e li batterii a cadmiu-nichel ca cumpareru una doppu l'autra. Dû princìpiu dû XX sèculu, cu li prugressi dâ tecnuluggìa, foru sbiluppati vari prudutti di batterii avanzati, ntra li quali batterii di zincu-argentu, batterii di ferru-nichel, batterii a idruru di mitaḍḍu di nichel-, batterii a mitaḍḍu a litiu, batterii a cèlluli di litiu fusu. Chisti ‘nnovazzioni sunnu ora ampiamenti usati ‘n vari campi dâ sucità muderna.
Attualmenti, cci su’ assai tipi di batteri nnô mircatu, e li so mètudi di classificazzioni su’ diversi. 'N basi ô tipu d'elittrolitu usatu, ponnu èssiri spartuti 'n diversi catigurìi: chiddi ca ùsanu suluzzioni acquei àciti comu elittroliti sunnu chiamati batterii àciti; chiḍḍi ca ùsanu suluzzioni acquei alcalini sunnu chiamati battirìi alcalini; chiḍḍi ca ùsanu suluzzioni acquei niutrali sunnu chiamati battirìi niutrali; e li batterii ca ùsanu suluzzioni di elittroliti urganici su' chiamati batterii a suluzzioni di elittroliti urganici. Sparti, cci su' batterii a statu sùlidu - elittroliti pruggittati supra la basi di elittroliti sùlidi; e li batterii ca ùsanu sali fusi comu elittroliti su’ chiamati batterii elittroliti di sali fusi.

Cchiù cumunimenti, li batterii vennu classificati 'n basi ê so carattirìstichi upirativi e miccanismi di sarbamentu di l'enirgìa, arricugghìennu di sòlitu nta quattru catigurìi principali:
Battirìi primari
(1) Li batterii primari, canusciuti macari comu cèlluli galvànichi, si rifirìscinu a nu tipu di batteria ca nun po èssiri ristaurata ô so statu nizziali doppu la scarica ricaricannu. Chistu signìfica ca sti batterii ponnu èssiri usati sulu na vota. Lu mutivu pi cui li batterii primari nun su' ricaricàbbili è ca li so riazzioni chìmichi nterni su' pi natura rrivirsìbbili, o macari si tiuriamenti rivirsìbbili, arrivari a na riazzioni rivirsìbbili 'n cunnizzioni pràtichi è assai diffìcili. Li batterii a zincu-manganisu e li batterii a diossidu di manganisu di litiu su' du' esempi cumuni di batterii primari.
Battirìi sicunnari
(2) Li batterii sicunnari, canusciuti macari comu batterii di sarbamentu, su’ batterii ca ponnu ripristinari li so matiriali attivi nterni ô so statu di pri-scaricu attraversu la ricarica doppu la scarica, pirmittennu accussì l’usu ciclicu. Sti battirìi su’ assai usati nnâ vita cutidiana e nnâ pruduzzioni nnustriali. Li battirìi sicunnari rapprisintanti nchiùjinu battirìi a chiummu{4}}àciti, battirìi a idruru di mitaḍḍu di nichel e battirìi a ioni di litiu.
Battirìi di sarbamentu
(3) Li batterii di cunsirvazzioni, canusciuti macari comu batterii attivati, su' carattirizzati di l'elittroliti e li matiriali attivi di l'elittrodu ca arrestanu siparati duranti la cunsirvazzioni, o ca l'elittrolitu è 'n statu inattivu. Accumincianu a funziunari sulu quannu è nicissariu, doppu èssiri attivati iniettannu elettroliti o autri menzi. Siccomu li matiriali attivi di l’elittrodu pusitivu e nigativu nun si scaricanu spuntàniamenti duranti la cunservazzioni, sti batteri su’ idiali pi cunsirvari a longu tèrmini. Li batterii di zincu-argentu e chiḍḍi di cloruru di ramu di magnesiu su' du' tipi cumuni di batterii di sarbamentu.

Celluli a carburanti
(4) Li cèlluli a carburanti, canusciuti macari comu battirìi cuntinui, ànnu matiriali di elèttrudi inattivi ca sèrvinu comu piattaformi pi riazzioni elittruchìmichi. Li matiriali attivi nicissari pi l’elittrodi pusitivi e nigativi vennu sarbati di fora e alimintati cuntinuamenti â battirìa duranti l’upirazzioni, dannu accussì putenza cuntinua. Li celluli a carburanti includunu principalmenti li celluli a carburanti a mimbrana di scanciu di prutuni e li celluli a carburanti alcalini.
Ô cunfrontu di autri tipi di enirgìa, li funti di putenza chìmica sunu abbanniati pâ sò auta efficienza di cunvirsioni di enirgìa, facilità d'upirazzioni, auta sicurizza, facilità di miniaturizzazzioni e amicizia ambientali. Sti carattirìstichi fannu li batterii mpurtanti nnâ vita cutidiana e nnâ pruduzzioni nnustriali. Lu sviluppu dî batterii pi sarbari l’energia è ‘nsiparabbili dû prugressu suciali cumplessivu e dâ ‘nnovazzioni tecnulòggica; ô stissu tempu, lu sbiluppu dâ tecnuluggìa dî batterii prumovi macari ultiriuri esplurazzioni e sbiluppu nnî campi di pruduzzioni e scintìfici.
Pirciò, lu campu dî batterii di sarbamentu di enirgìa àvi ancora granni pruspittivi di sviluppu pi tantu tempu 'n arrivu.
